Bilanț PNRR: peste 90% absorbție la granturi, estimează România

Acest bilanț PNRR vine după încheierea oficială a implementării: România estimează o absorbție de peste 90% pentru granturi și de peste 97% pentru împrumuturi. Dragoș Pîslaru a prezentat marți rezultatele și a indicat reformele nefinalizate drept principalul risc rămas, relatează Mediafax (link extern — se deschide în filă nouă).

Perioada de implementare s-a încheiat oficial la 31 august. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene și ministrul interimar al Muncii a descris planul drept cel mai amplu mecanism de finanțare pus vreodată de Uniunea Europeană la dispoziția statelor membre, potrivit publicației Ziarul Financiar (link extern — se deschide în filă nouă).

România a pornit în 2021 cu granturi de 14,24 miliarde de euro. Valoarea a fost ajustată ulterior, inclusiv prin REPowerEU, până la aproximativ 13,57 miliarde de euro, arată datele prezentate de Ziarul Financiar.

Și componenta de împrumuturi a fost redusă pe parcurs. De la 14,94 miliarde de euro în formula inițială, aceasta a ajuns la 6,54 miliarde de euro în varianta finală a planului. Schimbarea a redus volumul total disponibil față de configurația de la început.

Bilanț PNRR și reformele rămase

În bilanț PNRR, estimările anunțate de ministru indică o absorbție de peste 90% pentru granturi și de peste 97% pentru împrumuturi. Totuși, finalul programului lasă în prim-plan reformele care nu au fost încheiate, iar legea salarizării unitare este menționată explicit ca risc, potrivit publicației Ziarul Financiar.

Pîslaru a făcut și o evaluare critică a situației preluate de actualul Guvern. În această descriere apar proiecte neeligibile, o supracontractare masivă și întârzieri în realizarea reformelor, relatează Business Magazin (link extern — se deschide în filă nouă).

Ministrul a susținut că supracontractarea ajunsese la 47 de miliarde de euro, în timp ce planul avea 28 de miliarde de euro. El a caracterizat situația inițială drept „un program blocat”, potrivit Business Magazin.

Capacitatea de implementare, miza următoare

Mesajul lui Pîslaru a mutat discuția de la volumul finanțării către modul în care administrația poate transforma banii în proiecte finalizate și reforme aplicate. Ministrul a indicat capacitatea de folosire a resurselor drept principala provocare.

Pentru România, încheierea perioadei de implementare fixează astfel două repere: nivelurile estimate de absorbție și obligațiile rămase în zona reformelor. Legea salarizării unitare se află printre cele mai sensibile angajamente menționate în bilanț.

Citește și

→ 24CHASA: România a evacuat cinci copii bolnavi din Fâșia Gaza

→ Inflația din zona euro urcă din nou peste 3%. Piețele anticipează o nouă…