Centrala Cernavodă, repornire posibilă abia la mijlocul lui octombrie

Centrala Cernavodă ar putea fi repornită abia la mijlocul lunii octombrie, dacă debitul Dunării va permite răcirea în siguranță a reactoarelor. Secretarul de stat în Ministerul Energiei Cristian Bușoi spune că situația rămâne rezervată, iar pentru următoarele zile sunt prognozate debite în scădere. Deocamdată, centrala Cernavodă rămâne oprită.

Declarația a fost făcută pentru Digi24 (link extern — se deschide în filă nouă). Adevărul (link extern — se deschide în filă nouă) și G4Media (link extern — se deschide în filă nouă) relatează că repornirea nu mai poate avea loc în septembrie, iar o eventuală reluare a operațiunilor va fi analizată în funcție de evoluția prognozelor hidrologice. Termenul avansat este, deocamdată, unul orientativ.

De ce întârzie centrala Cernavodă

Nivelul Dunării trebuie să asigure apa necesară pompelor de răcire ale celor două reactoare. În lipsa unui debit suficient, sistemele nu pot fi repornite în condiții de siguranță. „Situația este în continuare rezervată”, a declarat Cristian Bușoi, citat de Digi24.

Prognoza pentru următoarele zece zile nu indică atingerea nivelului necesar nici la intrarea în țară, nici la Cernavodă, potrivit declarațiilor prezentate de G4Media. Oficialul a explicat că apa trebuie să ajungă la nivelul necesar pentru pompele de răcire. Septembrie este exclus.

Adevărul scrie că nivelul apei nu pune în pericol securitatea instalațiilor. Cristian Bușoi a precizat că au fost pregătite planuri de rezervă pentru orice scenariu, în timp ce reluarea activității rămâne legată de evoluția debitului.

Fereastra de la mijlocul lui octombrie

Mijlocul lunii octombrie este cel mai apropiat termen avansat pentru reluarea activității. Bușoi a precizat că momentul depinde de felul în care vor evolua prognozele, astfel că data nu poate fi tratată ca un calendar fix. Debitul Dunării va rămâne criteriul principal pentru decizie.

Adevărul notează că reluarea producției este legată de funcționarea în siguranță a sistemelor de răcire. Până atunci, România acoperă lipsa energiei nucleare în mare parte prin importuri și prin funcționarea la capacitate maximă a altor unități energetice, potrivit aceleiași publicații.

Printre unitățile menționate se numără cele patru grupuri ale Complexului Energetic Oltenia, precum și centralele pe gaz OMV Brazi și Iernut. Tot Adevărul scrie că Bușoi a dat asigurări că securitatea instalațiilor nu este pusă în pericol și că există planuri de rezervă pentru orice scenariu.

Citește și

→ Când ar putea fi redeschisă centrala de la Cernavodă. Cristian Bușoi: „Există…

→ Prognoza pentru următoarele 4 săptămâni. Octombrie vine cu temperaturi peste…