Food Noise: 8 din 10 români se gândesc frecvent la mâncare
de NewsRomania ·
Redactat cu asistență AI, pe baza surselor citate în articol, cu verificare automată a faptelor față de surse. Cum lucrăm
Un studiu Novo Nordisk arată că fenomenul este răspândit, dar rămâne puțin înțeles: doar 9% dintre respondenți știu ce înseamnă.
Food Noise este prezent în experiența cotidiană a opt din zece români, însă doar 9% spun că înțeleg motivele acestor gânduri repetitive despre mâncare, scrie Ziarul Financiar (link extern — se deschide în filă nouă). Studiul realizat de Novo Nordisk urmărește felul în care această preocupare influențează relația oamenilor cu alimentația.
Cercetarea a fost realizată împreună cu iVOX, online, în România, în iulie 2026. La sondaj au participat 1.319 respondenți adulți. Cifra oferă o imagine asupra unui comportament frecvent, dar și asupra unei noțiuni încă puțin cunoscute publicului.
Autorii au analizat frecvența și intensitatea gândurilor despre mâncare, mâncatul emoțional și factorii din mediul înconjurător care pot declanșa aceste preocupări. Studiul a inclus și comportamentele de compensare, precum și nivelul de cunoaștere a conceptului.
Ce înseamnă Food Noise
Deși mulți participanți spun că se gândesc des la mâncare, 70,8% nu auziseră de această denumire înaintea sondajului. Doar 9% dintre respondenți știau ce înseamnă. Fenomenul are, astfel, o prezență mai mare decât vocabularul folosit pentru a-l descrie.
Aproape jumătate dintre cei chestionați, respectiv 47%, afirmă că resimt aceste gânduri de la un nivel moderat până la unul foarte intens. Cifra arată că experiența nu se limitează la o preocupare ocazională sau la simpla alegere a următoarei mese. Uneori, gândul revine cu insistență.
Legătura cu alimentația
Mulți oameni descriu fenomenul ca pe o voce interioară care îi face să se gândească permanent la mâncare, potrivit Ziarul Financiar. În literatura științifică, această experiență poartă numele de Food Noise. Studiul a urmărit și modul în care asemenea gânduri persistente pot influența relația cu alimentația.
Cercetarea a examinat, de asemenea, motivul pentru care încercările de scădere în greutate ajung să eșueze. Nu este vorba doar despre cât de des apare gândul la mâncare, ci și despre intensitatea lui, despre mâncatul emoțional și despre stimulii din jur.
Pe scurt, rezultatele descriu un contrast puternic: fenomenul este raportat de o mare parte dintre participanți, însă termenul și cauzele sale rămân necunoscute pentru majoritatea respondenților. Studiul Novo Nordisk pune în aceeași imagine frecvența gândurilor, intensitatea lor și comportamentele asociate.
Citește și
→ Cum arată astăzi Dana Nicolaescu, la 13 ani de la moartea lui Sergiu…
→ Litiul din apa potabilă ar putea fi o sursă importantă de expunere. Ce au…
Surse
Urmărește-ne:Facebook
