Sari la conținut
NewsRomania
Caută
Actualitate

Împrumuturi false pe Facebook și WhatsApp: formularul care fură date

de NewsRomania ·

Redactat cu asistență AI, pe baza surselor citate în articol, cu verificare automată a faptelor față de surse. Cum lucrăm

Mai multe telefoane mobile și o tabletă așezate pe o suprafață roșie. (Foto de arhivă: Kskhh / CC BY-SA 4.0, Wikimedia Commons)
Foto de arhivă: Kskhh / CC BY-SA 4.0, Wikimedia Commons

DNSC avertizează asupra unei fraude în care escrocii promit bani rapid, apoi cer date personale, fotografii și copii ale actului de identitate.

Cazurile de împrumuturi false pe Facebook și WhatsApp circulă în grupuri dedicate celor care caută bani rapid. DNSC a avertizat sâmbătă, 1 august 2026, că escrocii folosesc aceste promisiuni pentru a obține date personale și copii ale actelor de identitate. Frauda începe online.

Împrumuturi false: cum pornesc escrocii

Potrivit Mediafax (link extern — se deschide în filă nouă), atacatorii publică mesaje în grupuri de Facebook și folosesc conturi anonime sau suspecte. Ofertele promit bani în condiții foarte avantajoase, tocmai pentru a atrage persoane interesate de un credit rapid. După primul contact, utilizatorii sunt îndrumați să continue discuția pe WhatsApp. Acolo începe etapa următoare.

Contul de WhatsApp pretinde că aparține unei persoane reale. DNSC recomandă verificarea fotografiei de profil cu servicii precum Google Reverse Image sau TinEye. Aceeași imagine poate apărea pe sute de conturi false, potrivit avertismentului citat de Mediafax. Și numărul de telefon poate ridica semne de întrebare, mai ales când are un prefix din afara Europei.

Escrocii încearcă mai întâi să câștige încrederea interlocutorului. Apoi trimit un formular. Cer numele complet, vârsta, ocupația și venitul lunar, dar și adresa persoanei. În formular apar, de asemenea, întrebări despre suma solicitată și scopul împrumutului.

Ce date ajung la atacatori

Lista nu se oprește la informațiile despre venituri și domiciliu. Formularul poate solicita fotografii personale și imagini ale cărții de identitate. Mediafax relatează că, potrivit experților, aceste informații ajung în posesia infractorilor cibernetici. Este momentul în care o ofertă aparent convenabilă se transformă într-o colectare de date sensibile.

Mesajele sunt construite pentru a muta conversația dintr-un grup public într-un canal privat. Pe Facebook, utilizatorul vede promisiunea financiară și un profil care pare credibil. Pe WhatsApp, primește formularul și cererile de documente. Schimbarea platformei face parte din traseul descris de DNSC.

Verificarea profilului poate scoate la iveală imagini reutilizate pe conturi diferite. Instrumentele indicate de DNSC permit căutarea fotografiei de profil pe internet. Un prefix telefonic neobișnuit oferă un alt indiciu. Împreună, aceste semnale pot ridica suspiciuni înainte ca utilizatorul să trimită datele cerute.

Avertismentul vizează în special promisiunile de bani oferite prin grupuri de Facebook și conversații mutate pe WhatsApp. Cererile pentru fotografii personale și copii ale actului de identitate apar după contactarea victimei. Datele colectate ajung, potrivit experților citați de Mediafax, la infractorii cibernetici. Escrocii folosesc împrumuturi false pentru colectarea acestor informații.

Citește și

Prima eclipsă solară vizibilă din Europa în ultimii 27 de ani. Care sunt…

Pe urmele lui Constantin Brâncoveanu și Arsenie Boca în Munții Făgăraș. Satul…

Distribuie:WhatsAppFacebook

Urmărește-ne:Facebook

Mai multe știri

Sursa: Observator (Antena)

Sursa: Gândul