Procesul pentru restanțe salariale poate primi verdictul final

Înalta Curte de Casație și Justiție ar putea pronunța joi decizia definitivă în procesul privind restanțe salariale ale magistraților, cu o miză estimată la aproximativ 5 miliarde de lei. Litigiul se află în recurs, după ce instanța supremă a câștigat cauza în primă instanță, relatează Agerpres (link extern — se deschide în filă nouă).

Curtea de Apel București a admis, pe 5 mai, acțiunea introdusă de Înalta Curte și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să achite drepturile neachitate. Plata ar putea fi făcută inclusiv printr-o rectificare bugetară, potrivit Agerpres.

Pentru magistrații vizați, disputa privește sume stabilite prin hotărâri judecătorești, după majorări cu aplicare retroactivă. Instanța supremă cere plata lor de la Guvern și Ministerul Finanțelor, inclusiv prin mecanismul rectificării bugetare.

Executarea hotărârii

Instanța supremă a amânat deja de șapte ori pronunțarea unei soluții în acest caz. Termenul anunțat pentru joi poate aduce încheierea definitivă a litigiului, după ce dosarul a trecut prin prima etapă la Curtea de Apel București.

În hotărârea primei instanțe, Guvernul și Ministerul Finanțelor au primit termen de 10 zile pentru a pune decizia în executare după rămânerea ei definitivă. Pentru fiecare zi de întârziere, Curtea de Apel București a stabilit penalități de 1%.

Pe lângă penalități, autoritățile ar putea suporta o amendă egală cu 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere. Aceste sancțiuni au fost incluse în hotărârea pronunțată de instanța de apel.

Miza financiară ridică dosarul dincolo de disputa dintre cele două părți. O eventuală menținere a soluției ar obliga autoritățile să achite restanțele salariale și să respecte termenul stabilit de instanță pentru executare.

De ce a ajuns cauza la Înalta Curte

Cererea de chemare în judecată a fost semnată de președinta Înaltei Curți, Lia Savonea. Potrivit documentului, judecătorii dețin titluri executorii care nu au fost puse în executare de peste zece ani, iar neplata sumelor le afectează dreptul de proprietate.

Înalta Curte a susținut, de asemenea, că Guvernul încalcă principiul separării puterilor în stat și subminează legitimitatea instanțelor. În timpul procesului, reprezentantul Guvernului a cerut sesizarea Curții Constituționale cu o excepție de neconstituționalitate privind articole din legea contenciosului administrativ.

Citește și

→ Starshield militar: Musk indică guvernul SUA pentru restricții

→ PNL, acord politic cu Luca Niculescu pentru șase luni