Proteste în Tunisia: manifestație record împotriva lui Kais Saied

Proteste în Tunisia: mii de oameni au ieșit sâmbătă, 17 octombrie 2026, pe străzile capitalei Tunis împotriva președintelui Kais Saied. Al Jazeera (link extern — se deschide în filă nouă) descrie manifestația drept cea mai mare împotriva liderului tunisian din ultimii ani.

Participanții îl acuză pe șeful statului că subminează democrația și gestionează defectuos economia, relatează Mediafax (link extern — se deschide în filă nouă). Nemulțumirea se leagă de scumpirea vieții, de lipsurile cotidiene și de reducerea libertăților politice. A fost o demonstrație amplă.

De ce au crescut proteste în Tunisia

Manifestația a fost organizată de UGTT, puternicul sindicat general tunisian, împreună cu formațiuni de opoziție și organizații ale societății civile, potrivit Al Jazeera. Protestatarii s-au adunat pe bulevardul Habib Bourguiba, una dintre principalele artere din centrul orașului Tunis.

În mulțime s-au aflat avocați, medici, jurnaliști, șomeri, activiști și membri ai unor partide din întregul spectru politic. AFP a estimat participarea la peste 3.000 de persoane, însă cifra nu a putut fi verificată independent. Sute de polițiști au fost desfășurați în capitală, iar mai multe străzi din jur au fost închise.

Manifestația a reunit adversari politici care au rămas mult timp divizați și au avut dificultăți în a contesta conducerea președintelui. Al Jazeera relatează că protestatarii au cerut eliberarea criticilor guvernului aflați în detenție și încetarea restricțiilor asupra drepturilor sindicale.

Criza economică și puterile extinse ale președintelui

Întreruperile repetate de apă și electricitate, degradarea serviciilor publice și penuria de medicamente și produse esențiale au alimentat furia publică, potrivit Mediafax. Oamenii reclamă condiții de trai tot mai dificile. Pe pancarte au apărut mesaje precum „Nicio democrație fără libertăți”, relatează Al Jazeera.

Proteste în Tunisia au adus împreună categorii sociale și grupări politice diferite, într-un moment în care opoziția încearcă să conteste mai ferm direcția impusă de președinte. Participanții au legat direct libertățile politice de problemele zilnice, de la prețuri și servicii publice până la accesul la medicamente.

În 2021, Kais Saied și-a extins considerabil puterile, a dizolvat Parlamentul, a demis zeci de judecători și a început să guverneze prin decrete. Adversarii președintelui au descris acele măsuri drept o lovitură de stat.

Citește și

→ România mai așteaptă 6,43 miliarde de euro din fonduri PNRR

→ Inflația din UE: România, lider cu 6,5% în septembrie